Pages

mardi 19 janvier 2010

măceşe de ianuarie

Ninge. Vestea urcă scara oraşului, făcută din frânghii de cânepă. Ferestrele s-au micşorat şi fumul dublează cu efect urmele de bocanc pe cer. Cu grijă să păşim. Păsările au rămas puţin agitate, cu zborul cald, interior, acolo, în răscrucea de apă a destinelor noastre. Cerul picură în background un strop de miere topită şi, dacă privim în sus, trupul tuturor speranţelor primesc forme, în pliuri de căderi repetate. Şi iarăşi ninge. Măceşul cu sufletul acru face hipotermie, iar pielea galbenă a fructelor sale uscate îmbătrâneşte vertical pe coame de viscol. Şi iarăşi ninge.