Poe, iterval lector

Şi dacă începeam să strănut, la două mese distanţă de omul beat, cu ochii semideschisi, nu reuşeam să atrag atenţia nimănui. În vacarmul din tavernă, lumea şuşotea şi arăta cu degetul spre poet. El ştia, probabil, acest lucru şi se cantona într-o premergătoare idee despre reprezentare, gândindu-se, câtă importanţă poate avea publicitatea din Southern Literary Messenger. Lângă masă, în prelungirea manşetei, alunecase flaconul de Colocel, în care mai rămăseseră 5 tablete. Puţină lume ştia că Dl. Poe căzuse ca un fulger peste Europa literară, acolo unde majestuoşii juni, bântuiţi de lumina asfinţitului, îşi ascuţeau peniţele pentru poveste.