Se pare că adie un vânt de vară. Luna s-a prelins în picături pe streşine abstracte, la adăpostul cărora se scriu cărţile acestei lumi. Într-un colţ de cameră, cineva recită cu o voce înceată un poem vechi. Pereţii încăperii se deschid, sub aripa descântecului, se modelează în alei cu asfaltul înflorit, printre desene naive. Şi, în această mixtură fantastică, începe să răsară un soare rotund şi pitic, din care, spre seară, toţi cei de-o vârstă, vor face o minge de cauciuc sintetic, pentru jocul din spatele visului cu geamuri sparte.mardi 1 juin 2010
dinspre copilărie
Se pare că adie un vânt de vară. Luna s-a prelins în picături pe streşine abstracte, la adăpostul cărora se scriu cărţile acestei lumi. Într-un colţ de cameră, cineva recită cu o voce înceată un poem vechi. Pereţii încăperii se deschid, sub aripa descântecului, se modelează în alei cu asfaltul înflorit, printre desene naive. Şi, în această mixtură fantastică, începe să răsară un soare rotund şi pitic, din care, spre seară, toţi cei de-o vârstă, vor face o minge de cauciuc sintetic, pentru jocul din spatele visului cu geamuri sparte.
lundi 31 mai 2010
balzacianisme
Ridicasem privirea către personajul cu rochie albă, rotunjită căre poale, ca un bor de pălărie demodată Am recunoscut-o! Eugénie mi-a zâmbit şi s-a grăbit către casa plină de umbre, în care se aflau milioanele de răspunsuri pentru întrebarea dificilă, pe care o adăugase cititorul, în valiza-i inestimabilă de problematizări. Eugénie ştia asta! Sigur ştia că nu sunt critic, iar colţii mei se ascut de alte pietre, tocmai în munţii copilăriei. De aceea, m-a purtat pe patru străzi, întorcănd capul timid, să vadă dacă îi urmez pasul, dacă nu am rătăcit drumul. Până m-am dumirit, ajunsesem în Jardin du Luxembourg, locul în care personajele se rătăcesc. Dacă strigi după favorit, îţi răspund mii de voci vesele, iar din tufele de lângă Fontaine Medicis răsar, dintr-odată jobene şi figuri bărboase, un popor familiar de marionete cu mănuşi de iarbă şi irişi de cer. Pentru acest motiv nu mi-am dorit să înceapă ploaia...samedi 29 mai 2010
Eurovision - personal top3
Vezi mai multe din Muzica, Videoclipuri pe 220.ro
Vezi mai multe din Stiri, evenimente pe 220.ro
Vezi mai multe din Muzica, Videoclipuri pe 220.ro
ideea din turnul de fildeş
Ca şi anul trecut, Faculté des Lettres et Sciences Humaines (Sorbonne) organizase seminarul de literatură comparată, sub atenta supraveghere a distinsului profesor M., un mare uituc, de o naivitate incredibilă şi cu o inteligenţă greu de rulat în chestiuni fără substanţă. Nimic nu-i scapă, însă, dacă seamănă a cotă maximă de interes personal. Ziceam că modul său de a imuniza, astfel, opinia altora despre sine dădea roade. Nu puteai aborda ceva din personalitatea sa fără jenă şi frică de ridicol. Totuşi, atunci când venise vorba de egoismul creator al secolului 21, în plin seminar, am intervenit şi am exemplificat cu imaginea simbol a turnului de fildeş, asigurând o volută de simţ civic, puţin cinică. Profesorul m-a privit şi mi-a mulţumit pentru compliment... 15 minute am rezolvat o ecuaţie tulbure : de ce compliment, de ce eu, între alţii 23 din sală? La sfârşitul seminarului am înţeles. Ideea turnului de fildeş fusese acceptată pentru utilitatea turnului de fildeş! Asemeni marinarilor, cei aflaţi pe marea incertitudinii pot fi călăuziţi de o lumină stranie, născocită într-un turn singuratic, de un spirit viu, surogat de model cultural. Hmmm...am zis. Miroase a comunism.Şi cu mine au zis şi alţi 5 seminarişti estici.
mardi 18 mai 2010
dimanche 16 mai 2010
