Maestrul îşi citeşte azi corespondenţa.Scrisorile (numeroase) abia au sosit în cătunul deszăpezit, printre lanurile de genţiene şi vorbesc despre aniversarea unui spirit rotund.Bătrânul şi-a spălat chipul într-un bol cu apă îngheţată, apoi a ieşit în poiană să privească cerul. Arborii se răsucesc suprarealist în trupuri de violoncel, iar braţul invizibil al inspiraţiei îngăduie arcuşului să alunece. E iarăşi dimineaţă.E din nou primăvară.El, maestrul, e dimineaţa şi primăvara acestei clipe.
0 commentaires:
Enregistrer un commentaire