staţii de metrou

Se vizionează în imagini topite, a căror prelungire lichidă spală geamurile vagonului. Călătorii, obosiţi, încearcă să descopere înţelesurile zilei care tocmai s-a încheiat, pe buza prăpăstiei interioare, între somn şi reclame agresive... Şi sunt fericiţi, într-un aer viu, cald, artificial, pompat în labirintul urban de inimi ascunse, cu tic-tacul regulat, dincolo de pereţii acestui început de secol. Circarii cu jobene şi fracuri negre, călare pe ghidoanele monocicletelor se proptesc rigid în bizare fotografii. Unul din călători rosteşte, din memorie, o strofă din Rimbaud şi anunţă naşterea unui nou anotimp. La ghişeele de bilete, doi emigranţi africani plătesc cu frunze noi, de toamnă, un bilet "aler simple" până la staţia Saint-Lazare.