Giratoriu

Ascuns in miezul de paine al bunastarii, pasul domol al toamnei se dematerializeaza plapand, devine aer si acuarela, gand si respiratie. In marginea orasului imbacsit de praf, plopii aplecati catre statia de epurare isi numara frunzele casante una cate una, ca pe niste bancnote uzate, iar suierul vantului de stepa usuca ce a mai ramas de spus in discursul obositor al verii. Lumea intoarce si ea catre cer o masca venetiana cu arcade alburii, figurand in premiera un ghem de sperante trezite din somn, a doua oara in acest an.