culoarea anilor '70

E uimitoare. Cântecul tresare pe tuşa albastră a mării, alături de părinţii cu favoriţi şi tranzistorul de pe nisipul plajei. Parcul central al oraşului miroase a floare de măr, iar grupul de pionieri se destramă pe o alee, în chicote şi chemări scurte. Din banca a treia a rândului de mijloc, alunecă o garoafă roşie, în timp ce parchetul proaspăt ceruit păstrează urma încălţămintei de schimb. Bătrânele zumzăie ca nişte albine la porţile Gostatului Bicaz, iar tramvaiele oprite descarcă muncitorii din Baza Industrială 3. Afară e primăvară, iar lumea a ieşit în grădini cu albe găleţi de var. Nu mai am timp să vă povestesc. Sunt chemat de 2 puşti cu genunchii zdreliti, la o partidă de tenis. Îmi iau Pegasul şi o zbughesc pe uşă. Abia am timp să-i mulţumesc mamei pentru masă. O privesc de jos în sus şi mi se pare că nu voi atinge înălţimea ei niciodată.