cum se mai întorc paginile

Între două cărţi cu suflet distinct, trecerea se face pe o punte subţire, într-o unitate de timp relativă. Dacă ai dispoziţia necesară, întorci o nouă filă, la vânătoare de substanţe indicibile. Dacă nu, paginile rămân neîntoarse, căci substanţa lor eşti tu, multiplicat în sute de faţete ale realităţii. Şi-atunci mi-a venit ideea personalităţii personajului. Cât din ceea ce reprezintă acesta în spaţiul ficţiunii, prinde viaţă, capăta reprezentare prin lectură? I-ar trebui cititorului o pereche de pantofi narativi să înţeleagă personalitatea eroului său, la întorsul paginii, printre evenimente şi descrieri.