dimineţi optimiste

Alerg! A şasea săptămână distilez în plămâni aerul sărat al mării, pe falezele cuminţi ale răsăritului de soare, fix pentru acelaşi sfert de oră. Nu suport căştile şi nici bentiţa de alergător din cauza transpiraţiei şi a retorismului. Da, aţi auzit bine,... a retorismului. Alerg şi deschid interogaţii, aşa cum aş rezolva un rebus complex, în compartimentul de tren. E un obicei păstrat din copilărie. Ştiu! Cel mai dificil e să construieşti întrebările şi nu să oferi răspunsuri. În minte, procesul contrucţiei interogative descarcă zeci de posibile răspunsuri! Alerg şi construiesc interogaţii despre cer, apă, ocean, soare şi clipe şi mi se pare, nu ştiu cum, că marea rotire a lumii se micşorează în gestul meu interogativ, asemeni unui ecosistem mărunt, dependent de marele recif numit viaţă.