Bibliotecile sunt inutile, nasc embleme, erezii şi vârste. Aşa afirma tânărul Sigel, în prispa de lemn a cambex-ului cotitian,rue Jonhan Achile, no.42. Bibliotecile sunt mori care macină secunde preţioase şi urlă de usturime atunci când se persecută mahonul instabil al meselor, printre fâşii de lumină. Biblioteca mea este şi acvariu cu fructe de mare , din care uimite nasc guri de biban cu burta umflată. Biblioteca mea nu mai e demult un număr de rafturi, de cărţi ori semne... ea este ceea ce vroiam sa fie la 20 de ani. Aşa zicea tânărul Siegel...îmi amintesc şi acum. Căţile bibliotecii mele strălucesc ca nişte tălpi de zăpadă, în parcurile în care toate cuvintele încep cu "a".
0 commentaires:
Enregistrer un commentaire